De ce tocmai Odorheiu Secuiesc?



Pentru vizitarea si cunoasterea zonei, cea mai buna alegere este Odorheiu Secuiesc. Este un oras pitoresc cu marturii istorice si culturale, pe malul râului Târnava Mare, fara agitatia si agresivitatea urbanismului. Este un important centru zonal, legatura între multe obiective din Harghita si restul tarii. Aceasta afirmatie dateaza înca din evul mediu, pentru ca zonele Ciucului, Covasnei, Gheorgheniului si Muresului sunt la egala distanta de la noi. Aici se tineau dealungul secolelor adunarile secuilor, fiindca strabateau distantef similare. De aceea Odorheiu Secuiesc a devenit centrul religios, scolar si judecatoresc al zonei. Asa si-a dobândit statutul de oras- mama si zona Odorheiului denumirea de tinutul mama.

În zilele noastre aceasta afirmatie este invers valabila: turistul, cine vine la noi are posibilitatea sa ajunga la obiectivele însemnate efectuând calatorii de- o zi. Fiecare asezare aflata pe traseurile oferite, rezerva turistilor câte o surpriza aparte: statiunile balneo- climaterice, monumentele arheologice si istorice, raritatile naturii, obiceiurile si traditiile, precum si arta populara specifica secuimii.



Toate acestea va oferim la Pensiunea Romantika*** fara a se complica cu împachetarea- despachetarea bagajelor si cu schimbarea zilnica a cazarii. Durata excursiilor este de o zi, cu scopul ca turistii în timpul calatoriilor sa porneasca de la noi fara aceste griji. Prânzul este oferit la pachet, sau va propunem noi restaurante de calitate. La întoarcere, seara, va asteptam cu demipensiune, care este o mâncare cu trei feluri, specific zonei, sau la alegere dupa meniu. Oferta este foarte bogata, Dumneavoastra trebuie numai sa le gasiti preferintele.



Daca doriti sa participati la o asemenea tura, organizat de catre Pensiunea Romantika***, va punem la dispozitia Dvs. si un autobus de 40 persoane, precum si mincrobusul nostru de 8 + 1 persoane, precum si un competent ghid turistic contra cost.



1. ODORHEIU SECUIESC- LUTITA- monumentul istoric din 1848, biserica reformata din secolul XIII - CRISTURU SECUIESC- biserica romano - catolica din sec XV, conacul Gyarfas – statuia lui Nicolae Balcescu, opera sculptorului Mircea Spataru, se afla în parcul central al orasului - pomul de par al lui Petofi – SIGHISOARA – centurl si cetetea medievala – ODORHEIU SECUIESC



SIGHISOARA: este una din bogãtiile Ardealului, consideratã si astãzi a fi cea mai frumoasã cetate locuitã din Europa. Sighisoara este opera constructivã a colonistilor germani (sasii) adusi în Transilvania pentru paza vechilor frontiere ale regatului maghiar în secolele XII-XIII. Aici au convietuit timp de sute de ani sasi, romani, maghiari, tigani, evrei si alte minoritati. în trecut Sighisoara a trãit din mestesugãrie si din comert. Mestesugãria era bine organizatã în bresle care aveau în afara organizãrii si efectuarea meseriei si îndatorirea de apãrare a orasului. Fiecare breslã era responsabilã pentru un turn de apãrare care era întretinut si apãrat de ea. începând cu anul 1992, în fiecare varã, cetatea Sighisoarei îsi retrãieste în mod fulgurant trecutul. Pe strãdutele înguste, sub zidurile îmbãtrânite de vreme, apar cavaleri, cãlugãri, vrãjitori, clovni si duhuri întrupate veniti dintr-o lume a trecutului.Turnurile breslelor de apãrare, ca delatfel casele medievale vechi de câteva sute de ani, reprezintã obiectivele turistice din Sighisoara care atrag anual un numãr mare de vizitatori români si strãini dornici în gãsirea atmosferei medievale. Centrul istoric al Sighisoarei este foarte bine mentinut, iar cetatea medievalã este una dintre singurele cetati locuite din sud estul Europei.

LUTITA Numele satului Lutita este strâns legat de adunarea nationalã secuiascã din anul 1506 si de evenimentele adunãrii din 1848. Amintirea acestor evenimente se pãstreazã pentru totdeauna în istoria secuimii. De acest loc se leagã si hotârãrile legate de autonomia si autoguvernarea Secuimii, precum si chemarea cãtre fratii români si sasi pentru convietuire frãteascã din timpul revolutiei din 1848. Executarea monumentului istoric 1848 a fost început în 1978 de sculptorii Târgu-Mureseni Hunyadi László si Kiss Levente, dupã proiectele lui Kulcsár Béla. Biserica reformatã este un construitã în stil gotic, se aflã în centrul satului, având zid fortificat din piatrã. Biserica a fost construitã în secolul al XIII-lea.



CRISTURU SECUIESC este centrul cultural si economic al depresiunii Cristurului. Desi este o asezare veche, statutul de oras a dobândit-o abia în anul 1956. Se învecineazã cu 10 sate. Orasul este lung de 15 km în directia nord-vest sud-est. în parcul central, se aflã statuia lui Petõfi Sándor, opera sculptorului Márkos András (1971). Se spune cã poetul a petrecut ultima noapte din viatã în acest oras înaintea bãtãliei de la Albesti unde a cãzut pe câmpul de luptã. Una din cele mai frumoase statui ale lui Bãlcescu, opera sculptorului Mircea Spãtaru se aflã în centrul orasului. Biserica romano-catolicã, fost construit în stil gotic în sec. al 15.-lea ceea ce este atestã si de o gravurã de piatrã cu inscriptia 1458. Cu ocazia sãpãturilor dintre anii 1968 si 1971 au fost descoperite în afara zidului bisericii morminte din sec. 11-12. si temelii ale unei biserici vechi. Muzeul Molnár István este unul dinte cele mai importante muzee etnogtrafice din judet mai ales pentru colectia etnograficã si de artã contemporanã. Muzeul are si o sectie etnograficã în aer liber.



ALBESTI Comuna Albesti este asezatã în partea sud-esticã a judetului Mures, aceasta având limitã administrativã comunã cu judetul Harghita în partea de est si cu municipiul Sighisoara în vest. Aici a fost vãzut ultima datã în viatã marele poet Petõfi Sándor. Aici se gãseste un muzeu si un monument istoric demn de vizitat.

2. ODORHEIU SECUIESC- SATU MARE- portile secuiesti sculptate din lemn – BAILE HOMOROD - izvoarele de apa minerale – MIERCUREA CIUC – cetatea Miko, muzeul secuilor din zona Ciucului - biserica catolica - liceul teoretic Marton Aron –SUMULEU-CIUC – complexul baroc - manastirea din secolul al XVII-lea – BAILE TUSNAD –lacul Ciucas, izvoarele de ape minerale, statiune balneo-climaterica –LACU FANTA- ANA singurul lac vulcanic din România, rezervatie naturala - ODORHEIU SECUIESC



BAILE HOMOROD: se aflã în partea sud-vesticã a Muntilor Harghita la o altitudine de 760 m, pe valea Homorodului Mare, din punct de vedere adminstrativ apartinând de Vlãhita. Localitate veche cu microclumã subalpinã, cu bãi de interes local de apã mineralã, azi tabãrã de tineret de interes national. Posibilitãti de acces: pe D. N. 13A între Miercurea-Ciuc si Odorheiu Secuiesc, la o distantã de 17 km de municipiul Odorheiu Secuiesc. La Bãile Homorod se aflã 6 izvoare de apã mineralã, mai importante sunt: Homorod, Clotilda, Lobogo (cu un debit de 20 l/min), Maria (cu un debit de 4 l/min), Ilona si Csorgo. Caracteristica comunã a apelor izvoarelor de mai sus este continutul bogat în minerale (Li, Mn, Br. J). Apele carbogazoase, cloruro-sodice, feruginoase sunt recomandate în afectiuni cardio-vasculare, în tratarea hipertensiunii arteriale si în afectiuni ale tubului digestiv. Nu sunt recomandate în afectiuni ulceroase si în hiperaciditate. Sunt utilizate atât în scopuri curative, cât si ca apã de bãut. Dupã unele dovezi indirecte putem spune, cã apa acestor izvoare au fost folosite si în timpul ocupatiei romane. Ruinele "Földvár"Se aflã pe Láz în apropierea vechiului drum roman. De fapt sunt urmele unui castellum roman, la numai 200 m sud-vest de acesta se aflã alte ruine de fortificatii romane datând probabil din secolul al II-lea. Cele douã ruine sunt declarate rezervatii arheologice.

MIERCUREA CIUC: - s-a format în vecinãtatea localitãtilor deja existente: sumuleu, Toplita-Ciuc si Jigodin încã din sec. XII-XII. pe locul unde se tineau târgurile în zilele de miercuri - de unde vine si denumirea orasului. Construirea cetãtii Mikó începe la 1623 din ordinul lui Hidvégi Mikó Ferenc (1585-1635). în anul 1849 viziteazã orasul si poetul revolutiei, Petõfi Sándor, care în scrisoarea trimisã sotiei sale, Julia, scrie: "împrejurimile Miercurea-Ciucului si a Târgului Secuiesc sunt minunate”. în1968 a devenind resedinta judetului Harghita. De la aceastã datã s-a intensificat industrializarea fortatã a orasului, ducând la modificãri semnificative în structura populatiei orasului. Majoritatea clãdirilor din str. Petõfi au fost construite la sfârsitul secolului XIX. sau la începutul secolului XX. Clãdirea Primãriei a fost construitã în 1888. Palatul Justitiei a fost construit în 1905, iar Liceul Márton áron s-a dat în folosintã în 1911. Cele mai importante constructii din oras sunt biserica catolicã din strada Florilor construitã în 1758 si complexul din sumuleu, compus din mãnãstirea din secolul al XVII.-lea, scoala si biserica din secolul al XIX.-lea,. Cea mai importantã institutie de învãtãmânt din oras este Liceul Márton áron, cu o traditie de peste 400 de ani. Muzeul Secuiesc al Ciucului are colectii etnografice, de carte veche, arheologice, de artã plasticã si de stiintele naturi foarte valoroase. Galeriile Nagy Imre reprezintã o valoare deosebitã pe aceastã paletã bogatã. Mai multi oameni de seamã si-au legat numele de numele orasului, cum sunt Kájoni János, episcopul Márton áron, pictorul Nagy Imre, dirijorul si profesorul de muzicã Sarkadi Elek, si multi altii.

BAILE JIGODIN: - se aflã la iesirea sudicã din municipiul Miercurea Ciuc, pe DN.12. Apele minerale sunt carbogazoase, feruginoase, bicarbonate, sodice, calcice, cu un debit de 30 l/sec. Se recomandã si în cure interne cât si externe. Istoria localitãtii sumuleu-Ciuc îsi are începuturile în sec. XII-XIII. Numele l-a primit de la dealul sumuleu (1035 m), care derivã de la verbul "somlik-somlyik" si înseamnã vârf de munte.

SUMULEU: - Franciscanii s-au asezat definitiv la sumuleu probabil în anii 1400. Biserica si mãnãstirea franciscanilor din sumuleu sunt un strãvechi loc de pelerinaj al secuimii catolice si a ceangãilor din Moldova. încã din sec. al XV.-lea credinciosii sau adunat la sumuleu cu ocazia sãrbãtorilor Sfântei Maria. în fiecare an, în sâmbãta Rusaliilor, catolicii din Secuime si Moldova, dar si din alte pãrti, vin în pelerinaj la biserica Sfântei Fecioare Maria din sumuleu-Ciuc si înconjoarã în procesiune dealul sumuleu-Mic, la coborâre împodobindu-si steagurile cu crengi de mesteacãn. în anii 2 000-2 005 mai mult de 400.000 de oameni au venit în pelerinaj la sumuleu si au participat la marea procesiune religioasã. Un rol important în cadrul procesiunii de Rusalii îl are unul din cele mai valoroase obiecte ale bisericii, labarumul.

BAILE TUSNAD: - in cheile Oltului, la poalele muntilor acoperiti cu brazi se aflã Orasul Tusnad Bãi, localitate situatã în partea sudicã a Depresiuni Ciucului, între muntii Harghita si Bodoc. Fondarea statiunii a fost în 1842 si este cunoscutã pãnã astãzi ca “Mica Elvetie”. Vindecarea miraculoasã a unui fiu de cioban a atras atentia asupra efectului terapeutic a apelor minerale, dupã care sa pus bazele unei societãti pe actiuni în vederea exploatãrii statiunii în anul 1845. Numele Tusnad Bãi apare în 1861. Statiunea de renume Europeanã a fost declaratã oras în 1968. Despre apele minerale din zona Tusnadului existã dovezi scrise încã din secolul XVIII, în care se mentioneazã existenta unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de catre localnicii satelor din apropiere. Denumitã “Perla Ardealului” Tusnadul este una dintre cele mai frumoase asezãri balenare din tara noastrã. Statiunea cu diverse izvoare de ape minerale, mezotermale si mofete este recomandant pentru tratamentul bollilor cardio vasculare, urinare si a sistemului nervos. Localitatea se aflã la o altitudine de 650m, cu climat subalpin, aerul puternic ozonat, bogat în aerosoli si ioni negtaivi care fac ca statiunea sã dispunã de un bioclimat tonic, favorabil reconfortãri psihice.

LACUL SFANTA ANA: este unicul lac de origine vulcanicã de pe teritoriul României si din întreaga Europa, aflându-se la o altitudine de 946 metri. Lacul are un diametru de peste 500 de metri si o adâncime maxims de 7 metri. Are suprafata de circa 195.280 mp. si un volum de apã de aproximativ 786.360 m². Forma lacului este asemãnãtoare unei palete de pictor. Apa - fiind o apã aproape distilatã - este extrem de curatã, mineralizatia fiind de 0,002%, lacul este considerat cel mai curat din lume, dar din lipsa sãrurilor minerale apa nu este potabilã. La începutul secolului s-a colonizat o specie de somn pitic în apa lacului. Malul lacului este un loc ideal pentru recreere, pentru scãldat în perioadele mai calde ale anului. Lacul este considerat rezervatie naturalã. Aici se afla o capelã romano-catolicã, purtând hramul Sfintei Ana. Zona - inclusiv Tinovul Mohos din craterul vulcanic vecin, cu numeroase raritãti botanice de pe vremea glaciatiunii (roua cerului, o planta carnivora) - este legatã cu poteci turistice marcate de statiunea Tusnad Bãi, respectiv cu Bãile Balvanyos.



3.ODORHEIU SECUIESC – BAILE SEICHE – mormântul si monumentul lui Orban Balazs cu cele 14 porti secuiesti – BISERICANI- muzeul local, case tipice secuiesti – LUPENI – mormântul scriitorului Tamasi Aron, casa memoriala – CORUND – centrul olaritului si ceramicii populare, prelucrarea iscaii si paiului – expozitie cu vânzare de lânga drumul principal - PRAID – salina, baia termala sarata- SOVATA – lacul sarat Ursu - ODORHEIU SECUIESC



LUPENI: - Este satul natal al renumitului scriitor Tamási áron, monumentul dedicat scriitorului, mormântul lui si casa memorialã. Satul se întinde în valea Nicãului de Sus, pe cele douã maluri ale râului, la altitudinea de 540-580 m. Mormântul marelui scriitor al secuimii se gãseste la marginea vesticã a satului, în spatele bisericii romano-catolice si a cimitirului, într-un parc frumos plin de flori. Monumentul lui Tamasi este opera sculptorului Szervátiusz Jenõ, si fiului sãu Tibor (1972-74). Monumentul este sculptat dintr-o stâncã de 3 metri înãltime, 1 m lãtime, având greutatea de 8 tone, adusã aici de pe muntele Harghita, pe care sunt reprezentate personajele din operele lui Tamási. Biserica romano-catolicã a fost construitã între anii 1842-1848, în stil clasicist, pe dealul Bisericii, aflat la vest de sat, la 581 m altitudine. Casa memotialã al scriitorului a fost inauguratã la 24 septembrie 1972. Este casa pãrinteascã a scriitorului, construitã acum 150 de ani, din lemn cioplit cu acoperis din sindrilã. Aici sunt expuse obiectele personale, manuscrisele, operele, scrisorile, fotografiile scriitorului.

CORUND: - Este una din cele mai mari comune ale judetului Harghita, cea mai renumitã asezare a tinutului Sãrii. Numele de Corund e inseparabil de ceramica popularã, fiind unul din centrele olãritului popular din Transilvania. Locuitorii satului pe lângã traditionalul olãrit ei se ocupã si de prelucrarea lemnului, de produsele din iascã si de comert ambulant. Materia primã pentru olãrit, lutul de bunã calitate, se extrage de lângã pârâul Sãcãdat, care curge pe partea vesticã a satului. Satul a avut cândva si minã de aragonit (azi zonã protejatã) si un strand cu apã mineralã (în zilele noastre aici au loc traditionalele târguri de ceramicã). Mãrfurile artizanale expuse în fata caselor atrag turistii care trec prin satul Corund. Ei pot alege din frumoasele obiecte din ceramicã, pai sau rogojinã, articole din lânã, iascã sau lemn.

Monumentul memorial aflat în vechiul centru al comunei a fost înãltat în cinstea eroilor cãzuti în cele douã rãzboaie mondiale (este opera sculptorului clujean Benczédi Sándor) în apropierea intersectiei spre Atia, popasul árcsó oferã loc de odihnã pentru turisti. Pe acest loc, între podul de pe pârâul Corundului si Cabana árcsó se tine, începând cu 1978 una din cele mai importante târguri de ceramicã popularã din tarã. Târgul, care are loc în primul sfârsit de sãptãmânã din luna august este ocazia cu care mesterii olari din Corund si de pe tot cuprinsul tãrii îsi prezintã produsele.



PRAID: - se aflã la 38 km de Odorheiu Secuiesc. Muntele de sare a Praidului a fost, secole de a rândul "pâinea" localnicilor, principalul mijloc de subzistentã a întregii zone. Masivul de sare de la Praid, are cam 3 miliarde de tone de sare, într-o grosime de 1600 m, rezerva salinã de aici fiind o raritate geologicã. Vizitatorii si bolnavii astmatici sunt dusi în interiorul salinei pânã aproape de nivelul de exploatare. Autobuzul coboarã cam 80 de metri într-un tunel de lungime cca. 1500 m. Exploatarea sãrii se face de la nivele si mai joase, ultimul nivel fiind la o adâncime de 280 m de la nivelul intrãrii în salinã. Sarea extrasã este de bunã calitate. Salina functioneazã cu numai 100 de mineri, care extrag zilnic cam 600 de tone de sare. Bãile mezotermale de la Praid se aflã la sud de drumul judetean 13A, la poalele nordicã ale dealului "Sohata". Apa sulfurico-calcicã, având concentratie de sare ridicatã este adusã aici prin tevi de fier de la distantã de 1,4 km, dintr-un put forat de 2200 m adâncime. Bazinele în aer liber având cca. 1200 m2 suprafatã, având temperatura de 46 °C. Zona de protectie a naturii "Sohata" are o suprafatã de 8 ha si se întinde la sud-vest de centrul comunei. In casa de culturã putem vedea o frumoasã expozitie etnograficã, cu aproape 2000 de obiecte expuse. Holul casei de culturã gãzduieste expozitia permanentã a lui Páll Lajos, pictor din Corund. Casa memorialã áprily Lajos a fost inauguratã la 19 octombrie 1991 si prezintã obiecte personale si manuscrise ale poetului.

SOVATA: - oras central-nordic al României, aflat pe cursul superior al râului Tarnava Micã, la poalele Muntilor Gurghiu din Carpatii Orientali, la o altitudine altitudine 475-530 m, 50 km de Municipiul Odorheiu Secuiesc. Statiune cu sezon permanent în 1850 devine statiune balnearã. Sovata este înconjurata de pãduri de fagi, de stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi si mesteceni. Statiunea are o climã subalpinã, cu veri rãcoroase si ierni blânde. Renumele Sovatei se datoreaza lacurilor Ursu (46.000 m2), Alunis (9.000 m2), Verde (5.000m2), Negru cu ape clorate, cu concentratie mare de minerale si prezentând fenomene heliotermale. Vara, temperatura apei se încãlzeste si apa caldã este protejatã de un strat de apã proaspãtã provenitt din râulete, care nu se amestecã cu apa sãratã, ci se mentine la suprafatã, actionând ca un izolator termic. Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu -18,4 m adâncime-, sã varieze între 10-20°C la suprafatã, si 40-60°C la adâncime. Statiunea este indicatã în principal pentru tratamentul bolilor ginecologice dar si pentru afectiuni degenerative, inflamatorii si reumatismale, stãri, pentru boli ale sistemului nervos periferic, boli cardiovasculare . Posibilitãtile de recreare si de practicare a sportului sunt de asemenea numeroase .



4.ODORHEIU SECUIESC – MIERCUREA CIUC – SICULENI – IZVORUL MURESULUI – GHEORGHENI – LAZAREA – castelul baroc al familiei Lazar – LACU-ROSU – lacul de baraj – CHEILE-BICAZULUI – rezervatie naturala -ODORHEIU SECUIESC



SICULENI: Localitatea cu populatia cea mai mare a Ciucului de Mijloc se aflã la o altitudine medie de 680 m, pe lunca Oltului, pe traseul DN 12, la poalele vârfului Harghita Siculenilor (1710 m). În 1992 avea 2.812 locuitori. Din punct de vedere administrativ de comuna Siculeni apartin satele Ciceu, Ciaracio, Racu si Satul Nou. De numele localitãtii sunt strâns legate evenimentele din 1764, când, ca urmare a refuzãrii înrolãrii în armata austriacã peste 200 de secui au fost mãcelãriti. (SICULICIDIUM). Biserica romano-catolicã se aflã pe malul drept al Oltului. Apartinea de parohia din Racu, este parohie de sine stãtãtoare din 1911. Prima bisericã proprie a fost construitã în anul 1743. În prealabil în cimitir a existat o cãpâlnã datatã din secolul al XIV-lea, demolatã în 1840.



GHEORGHENI - este al treilea oras al judetului Harghita dupã numãrul locuitorilor. Se aflã la marginea esticã a bazinului Gheorghenilor, la altitudinea de 810 m. Várszeg, cândva a fost cartierul armenilor, azi este parte integrantã a orasului. Este considerat ca fiind polul rece al tãrii. Numãrul mediu al zilelor cu temperaturi sub 0 grade depãseste 160 anual. în ziua de 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, se organizeazã anual sãrbãtoarea orasului. Orasul se situeazã lângã DN12, 65 km de la Odorheiu Secuiesc - prin pasul Liban, drumul judetean 138. Lacul Rosu este la 29 km din centrul orasului. Piata de odinioarã, astãzi Piata Libertãtii, este unul din cele mai frumoase centre orãsenesti, format în jurul uni mic parc. Aspectul de astãzi s-a format pe la sfârsitul secolului XIX, când în locul caselor primitive ale mestesugarilor s-au construit clãdiri etajate, cum ar fi clãdirea judecãtoriei sau a spitalului. Tot aici se aflã statuia Sfântul Nicolae, opera sculptorului Burján Emil. în oras puteti vizita: Biserica romano-catolicã, Biserica Armeneascã si Muzeul orãsenesc. în 1977 a fost dezvelitã statuia lui Kossuth Lajos (1802-1894) în apropierea casei de culturã, opera sculptorului Miholcsa József din Târgu Mures.



LAZAREA: este una din cele mai vechi asezãri ale depresiunii Ghiurghiului, mai nou a devenit una din centrele cultural-artistice ale zonei. Monumentele sale combinã în mod fericit elementele goticii clasice cu formele arhitecturii renascentiste si cele ale barocului precum si cu formele caracteristice culturii populare ale zonei. Tabãra de creatie fondatã cu scopul de a perpetua valorile artei populare se îmbinã armonios cu lumea specificã a comunitãtii de artisti plastici care anual se strâng în aceastã comunã pentru recreere si pentru a beneficia de atmosfera prielnicã creatiei. Expozitiile de artã plasticã si artã popularã, au dobândit un renume care depãseste granitele tãrii.

Aici se aflã si un parc de statui a coloniei de artisti.în versantul sud-vestic al muntelui Szármány, nu departe de castelul medieval al contilor Lázár este o carierã abandonatã de marmurã. Marmura albã si gri a avut odinioarã cãutare si peste hotare, fiind o materie primã excelentã pentru sculpturã. Satul are si izvoare de apã mineralã. Lãzarea are patru monumente importante, fiecare reprezentând o altã epocã istoricã. Fiecare constituie o valoare deosebitã: biserica fortificatã romano-catolicã, capela Sfântul Anton, mãnãstirea si biserica franciscanã, si castelul familiei Lázár.



LACUL ROSU: lacul de baraj natural se aflã în Muntii Hãsmas la altitudinea medie de 980, într-o zonã deosebit de pitoreascã. Clima este montanã, temperatura medie anualã 5,5 grade C, cu vânturi moderate. Se recomandã pentru odihnã, vacantã si turism. într-o zi ploioasã din1837 o parte a versantului nord-vestic al muntelui s-a prãbusit si a obturat valea unde se uneau patru pâraie, dând nastere lacului. Suprafata lacului este de 12,6 ha, adâncimea maximã de 10,5 m. Statiunea se aflã la distantã de 32 km din centrul orasului Gheorgheni, pe drumul national DN 12 C. Conditiile climaterice, specifice recomandã aceastã statiune pentru tratarea asteniilor nervoase, surmenaj si afectiuni glandei tiroide.

CHEILE BICAZULUI - chei in Carpatii Orientali, pe valea râului Bicaz, fãcând legãtura între Transilvania si Moldova, are lungimea de 8 km.Cheile Bicazului atrag prin frumusetea lor numerosi turisti. Sunt strãbãtute de o sosea serpentinã.

Aflate doar la 3 km de statiune, acestea oferã privelisti de o rarã frumusete. Peretii de calcar ai Cheilor Bicazului sunt un rezultat al fierestruirii lor de cãtre apele repezi ale Bicazului, dând impresia unor adevãrate ziduri de cetate medievalã; pe parcurs se pot admira "Piatra Altarului" - un masiv stâncos de 1120 m altitudine, impresionant prin verticalitatea sa, al cãrui vârf este tinta alpinistilor încercati.



GHIMES: Pentru originea numelui "Gyimes" existã mai multe teorii, cea mai probabilã este legãtura dintre numele cerbului carpatin "gim", deci este denumirea unui loc, unde sunt multi cerbi. Valea Trotusului pânã la defileul Ghimesului este de aproximativ 650 km2. Valea Ghimesului (Lunca de Sus si Lunca de Jos) are o suprafatã de 201,5 km2, si o populatie mai mult de 9 000 suflete. Valea este strãbãtutã de DN 12A. Dinspre Miercurea-Ciuc ajungem în Ghimes dinspre Frumoasa, trecând pasul de sub vârful Viscol. Dedesubt începe valea Trotusului, cu asezãrile ceangãiesti însirate în vale si în vãile pâraielor afluente. Din punct de vedere administrativ Valea Ghimesului cuprinde trei comune: Lunca de Sus (Gyimesfels?lok), Lunca de Jos (Gyimesközéplok) si Ghimes-Fãget (Gyimesbükk). Populatia de etnie maghiarã de aici se autodenumeste "ceangãi". Viata de aici se bazeazã pe cresterea animalelor, pãstorit, prelucrarea lemnului si mica industrie artizanalã. Casele sunt rãspândite pe spatii mari, având curti spatioase, bine structurate conform stilului de viatã de aici. Casele populare sunt o variantã specificã a caselor tipic secuiesti. Ceangãii au o identitate bine definitã, constientizatã. Dialectul vorbit este foarte apropiat de dialectul secuiesc din Ciucul de Sus. Zona are un folclor foarte bogat si aparte. Dansurile populare, vesmintele, cântecele, povestirile, legendele sunt foarte specifice, unice. Instrumentele muzicale specifice, adevãratele "dinastii" de muzicieni sunt vestite si peste hotare. Mai puteti sã vizitati aici si granita veche de 1 000 ani al Ungariei, precum si cetatea Rakoczi.



5.ODORHEIU SECUIESC – SANPAUL – lacurile sarate - lacuri pentru pescuit - rezervatia naturala – RUPEA – BRASOV- Biserica Neagra – POIANA – paradisul de schi – RASNOV – cetatea - BRAN – castelul lui Dracula - ODORHEIU SECUIESC



BRASOVUL: - este plin de locuri care meritã sã fie vãzute. De lungul timpului s-au ridicat nenumãrate constructii care au devenit azi atractii turistice.

Originile Brasovului ca oras se pierd în negura evului mediu. Primul document scris despre Brasov dateazã din 1235 când orasul era mentionat sub denumirea de Corona.

Datoritã pozitiei sale geografice si relatiilor bune cu Moldova si Valahia, Brasovul s-a dezvoltat repede devenind unul dintre cele mai importante centre comerciale din Transilvania.

Bisercica Neagrã a fost construitã în jurul anului 1380, a fost partial distrusã dupã marele incendiu din 1689 când a primit numele de Biserica Neagrã. Este cel mai reprezentativ monument de arhitecturã goticã din România datând din secolele XIV-XV. Constructia bisericii a început în anul 1384 si a fost finalizatã în anul 1477. Biserica Neagrã este cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei mãsurând 89 de metri lungime si 38 de metri lãtime. în aceastã bisericã încap circa 5000 de persoane.

Aici se aflã cel mai mare clopot din Româia, un clopot din bronz care cântãreste 6 tone. Este cunoscutã si pentru marea sa orgã, cea mai mare din Sud Estul Europei având peste 4000 de tuburi. Colectia de covoare orientale a Bisericii Negre constituie cea mai bogatã colectie de acest tip din România. Cetatea Brasovului construitã în vârful unui deal în anul 1395. Astãzi clãdirea adãposteste un restaurant cu specific românesc. în anul 1547 umanistul Johannes Honterus a fondat bibliotheca Liceului German în care, se aflã traduceri din scriitori antici si altor scriitori umanisti din Europa. Clãdirea în care a functionat bibllioteca a fost transformatã în casã de locuit



BRAN - se situeazã la 30 km de Brasov, între Muntii Bucegi si Piatra Craiului, este un important punct de reper al turismului din România, datoritã atât frumusetii peisajului, cât si a legendarului castel Bran. Recent au fost inaugurate 2 pârtii de schi totalizând 6 ha teren schiabil în cele mai bune conditii. Pârtiile sunt dotate cu instalatie de transport pe cablu. Prima atestare documentarã a Castelului Bran o reprezintî actul emis la 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d& 39;Anjou prin care brasovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea. De-a lungul vremii Cetatea Bran si-a îndeplinit cu prisosinta rolul de apãrãtor iîpotriva invaziei turcesti. Oaslui Brasv doneazã Castelul Bran Reginei Maria a României Mari, ca semn de recunostintã fatã de contributia sa la înfãptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. în anul 1938 Regina Maria lasã prin testament Castelul Bran, cu întreg domeniul, fiicei sale Principesa Ileana, care-l stãpâneste pânã în 1948. Dupã expulzarea din tarã a familiei regale, în anul 1948, Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român, rãmânând o perioadã abandonat si devastat. Din 1956, partial amenajat, Castelul a fost deschis ca muzeu de istorie si artã feudalã. Fiind într-o stare avansatã de degradare, în anul 1987 Castelul intrã în restaurare, lucrare terminatã în linii mari în 1993. Definitivarea organizãrii muzeistice se va face dupã noi criterii, rezultat al cercetãrilor din ultimii ani.

MUNTII FAGARAS - M-tii Fãgãras fac parte din lantul Carpatilor Meridionali. Se disting douã siruri de munti, unul nordic si altul sudic. între cele douã siruri se aflã culoarul Lovistei. sirul nordic apare sub forma unei creste neântrerupte, cel sudic, fragmentat de ape, si are ca principali componenti M-tii Iezer-Pãpusã, Ghitu, Muntisoru-Fruntii si Cozia. Ei se întind în lungime pe cca. 70 km si în lãtime pe cca. 40 km.,având o suprafatã de mai bine de 2000 kmp. în cuprinsul M-tilor Fãgãras se aflã opt din cele 14 vârfuri ale muntilor României care ating altitudinea de 2500 metri: Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535m), Coltul Vistei Mari (2527m), Lespezi (2517m), Vânãtoarea lui Buteanu (2507m), Hartopu (2506m), Cornu Cãltunului (2505m), si Dara (2500m). Muntii Fsgãras, cu înãltimi care depãsesc 2500 m au o climã asprã cu caracteristici specifice climei temperate si climei subpolare. Pe crestele muntilor se ajunge la o temperaturã medie anualã sub 0 grade Celsius, iarna poate dura 6-7 luni.

Avalansele constituie cel mai mare pericol obiectiv cu care sunt confruntati cei ce se gãsesc iarna în Fãgãras. în acesti munti s-au produs cele mai mari si mai periculoase avalanse cunoscute la noi. Flora care se gãseste aici trãieste în conditii vitrege. Printre speciile predominante cresc diferite plante cu flori viu colorate: floare de colt, sângele voinicului, etc. ele sunt protejate de lege. Fauna este reprezentatã prin multe specii dintre care, în primul rând, trebuie sã mentionãm capra neagrã dar si cerbul carpatin, ursul si mai rar râsul. Apele au sãpat vãi adânci si înguste creând acele muchii nordice Fãgãrãsene de o frumusete rarã întâlnitã în Carpati. Glaciatia cuaternarã a lãsat în urma ei nu numai custurile ascutite, circuri si vãi largi, ci si o serie de microdepresiuni în care apa acumulatã a format lacuri glaciare. Cel mai întins lac glaciar fãgãrãsan este Bâlea (4,65 ha), cel mai adânc este Podragu (15,5 m) si la cea ai mare altitudine este Lacul Mioarelor (2282 m) .

6.ODORHEIU SECUIESC – MIERCUREA CIUC – JIGODIN – casa memoriala lui Nagy Imre, expozitia de pictura – SFANTU GHEORGHE – muzeul secuilor, fortareata reformata – ILIENI – biserica fortareata – ZAGON – casa memoriala Mikes Kelemen – CHIURUSI – casa memoriala Körösi Csoma Sandor – COVASNA – statiune balneo-climaterica – ODORHEIU SECUIESC



SFANTU GHEORGHE: resedintã se judet, este unul din cele mai vechi orase din secuime. Prima atestare documentarã dateazã din anul 1332. Numele orasului provine de la patronul bisericii din localitate, Sfântul Gheorghe. De-a lungul timpului, orasul a fost centrul economic si administrativ. Orasul are azi peste 70.000 de locuitori, este asezat pe malul râului Olt, în valea dintre Muntii Baraolt si Muntii Bodoc. Cele mai importante clãdiri publice ale orasului sunt Biserica reformatã fortificatã, a fost construitã la sfârsitul secolului al XV-lea în stil gotic. Turnul nou a fost construit în 1829, iar orga nouã a maestrului József Angster din Pécs a fost instalatã în 1885. Construirea clãdirilor care înconjoarã fosta piatã, centrul de azi al orasului, a început în prima parte a secolului al XIX-lea. Bibilioteca judeteanã a fost construit în 1832, iar teatrul în 1854-56, unde si-a început activitatea în 1948. Prin 1868 a fost construit Bazarul, în turnul cãruia în 1893 ceasornicarul Müller din Budapesta a instalat ceasornicul. O notã particularã conferã orasului clãdirile proiectate de arhitectul Károly Kós:Muzeul National Secuiesc, Grupul ?colar Textila Oltul, Scoala Primarã Reformatã (azi Casa Elevilor), clãdirile vechi ale spitalului, precum si câteva locuinte. Clãdirea Gimnaziului Syekely Miko a fost inauguratã în1893. Cândva, erau vestite târgurile din Sfântu Gheorghe. Dupã 1990 s-a încercat reînnoirea acestei traditii prin organizarea a douã târguri în fiecare an. Târgul de primãvarã coincide cu ziua sfântului patron al orasului, Zilele Sfântu Gheorghe (24 aprilie), când centrul orasului este scena unor ample manifestãri. În toatã tara, politica de industrializare fortatã a vechiului regim a dus la distrugerea spatiului urbanistic traditional al localitãtilor. Nici Sfânti Gheorghe nu a scãpat neatins, o mare parte a orasului cãzând pradã urbanizãrii megalomane. Totusi, spre deosebire de multe alte orase, aici centrul si-a pãstrat partial aspectul din trecut.

ILIENI: este o comuna situata la 7 km sud de Sfântu Gheorghe, care-si trage numele de la Sfântul Ilie (Illyés), sarbatorit de locuitori în ultima duminica a lunii iulie. Cetatea taraneasca a fost construita în sec. XV - XVII si restaurata în 1992, intrând în circuitul turistic. Biserica reformata din incinta cetatii, pastreaza în interior stranele pictate cu ornamente florale în stilul Renasterii si al barocului.

Cu ajutorul preotului satenii au primit ajutor din Elvetia si au reformat agricultura cu succes. Din aceasta cauza nicelul lor de trai este mult peste nivelul taranilor din Transilvania. Merita sa fie vizitata câte o gospodarie din sat. În conacul Séra are loc o expozitie dedicata unor scriitori de renume, cum sunt Mikszáth Kálmán, Jókai Mór, Szabó Dezso. În sat se afla un centru de

calarie si o crescatorie de struti.

BEZID: în apropiere de Sângiorgiu de Pãdure (lânga Sighisoara) se aflã satul Bezid, scufundat sub ape între 1988 si & 39;89. Satul a fost inundat în urma sistematizãrii puse la cale de Ceausescu. Apa lacului dã forta turbinelor din barajul din apropiere. Sub lac zac de prin vara lui & 39;88 o sutã de case, un dispensar si o gradinitã. înca mai existã neacoperitã de ape doar biserica reformatã, construitã pe un deal. Pe marginea lacului a fost ridicat un monument în memoria evreilor care au fost dusi în lagãre de cãtre germani, din aceste locuri. O bucatã din zidul unei case - unde este pus o placã memorativã - aminteste astãzi de gospodãriile acoperite de ape. Foarte aproape de vatra vechiului sat se afla Bezidu Nou, satul in care s-au mutat o parte din cei ale caror case au fost acoperite de apa.

BÁLVÁNYOS: - este o statiune balneoclimatericã permanentã, si este situatã pe versantul sudic al muntilor Bodoc în curbura Carpatilor la o altitudine de 950 m. Datoritã calitãtilor terapeutice ale numeroaselor izvoare minerale si emanetilor post vulcanice prezentate sub forma de mofete, statiunea oferã oaspetilor conditiile unei vacante excelente si din vedere terapeutic.

Datoritã rocilor vulcanice si sedimentare din sol, emanatiile de bioxid de carbon si de hidrogen sulfurat au favorizat aparitia a mai multor izvoare de apã mineralã. Multumitã compozitei lor chimice sunt remarcabile în cure de bãut, în tratamentele afectiunilor stomacale si intestinale si ale sistemului cardiovascular. Linistea, aerul ozonat si bogat în ionuri negative transformã statiunea într-un El Dorado al bolnavilor psihici.

în pestera Pucioasa din Turia s-au acumulat gaze terapeutice, pe peretele sale se gãsesc picãturi de "vitriol" care au fost si sunt si azi folosite de oameni pentru tãmãduirea si vindecarea proprie.



ZAGON se aflã în partea sud-esticã a judeîului Covasna, este strãbãtutã de DJ 121E, la o distantã de 14 km de orasul Covasna. Comuna Zagon se aflã la o înãltime de circa 560 m fatã de nivelul mãrii. în comunã existã o traditie: întalnirea coralã din fiecare an. Conform datelor statistice, la 1 iunie 1998, comuna Zagon avea 5361 locuitori

în centrul comunei se aflã "Centrul cultural Mikes" cu muzeul pentru Mikes Kelemen, pentru Kis Manyi, actrita de teatru si cinema. în comuna Zagon se aflã Biserica Ortodoxã, care a fost declaratã monument istoric.

CHIURUSI se aflã la poalele Muntii Bredtcului. Este o asezare micã, dar cunoscut datoritã cãrturaruluide de renume international Kõrösi Csoma Sándor. Satul apartinea pe vremuri de Scaunul Orbai, iar acum este subordonat adminisrtativ orasului Covasna. Acum are aproximativ 600 locuitori. Casele erau zugrãvite în alb, acoperisurile cu sindrie si în fatã având un pridvor mare. în afarã de sure în fiecare gospodãrie era curte de pãsãri, grãdinã de zarzavat si grãdinã de fructe. Multi au cãutat muncã în oras unde noua civilizatie a deschis viziuni noi între locuitorii satului. Oamenii de aici erau calvinisti si au avut bisericã si scoalã. Biserica de astãzi s- a construit în 1776. în regisrtul stãrii civile rãmasã de atunci, este înregistratã si nasterea lui Kõrösi Csoma Sándor pe 4 aprilie 1784.

COVASNA este situatã în curbura Carpatilor Orientali, la poalele muntilor Bretcu în depresiunea Târgu Secuiesc. Cunoscut ca orasul izvoarelor minerale, Covasna este traversatã de pârâul cu acelasi nume. Altitudinea variazã între 550-600 m, iar climatul este rãcoros. A fost declarat oras în 1952, în zilele noastre numãrã 12 500 locuitori. Este una dintre cele mai importante statiuni balneoclimaterice ale României.

7.ODORHEIU SECUIESC – BRADESTI – ZETEA - mestesuguri taranesti traditionale – SUBCETATE – lacul de baraj – IZVOARELE – HARGHITA MADARAS – posibilitate pentru schi - ODORHEIU SECUIESC



ZETEA - este una din cele mai mari comune ale judetului Harghita. Din punct de vedere administrativ-teritorial de Zetea apartin satele: Sub Cetate, Izvoare, Desag, sicasãu si Târnovita. Zetea este centrul exploatãrii si prelucrãrii lemnului. Se situeazã în valea râului Târnava Mare, lângã drumul judetean 138, la 6 km de Brãdesti, 11 km de Odorheiu Secuiesc si 52 km de Gheorgheni. Biserica romano catolicã a fost construitã în anii 1912-14. Este cea mai mare bisericã din regiune. Altarul principal al bisericii, construit în stil baroc si a fost preluat din vechea bisericã medievalã.

SUBCETATE: - se întinde lângã cursul râului Târnava Mare, în apropierea revãrsãrii pârâului Izvoare, lângã drumul judetean 138. Distanta sa pânã Odorheiu Secuiesc este de 19 km. Este singurul lac artificial al râului Târnava Mare. Lacul de acumulare a fost construit între anii 1976-1992, cu scopul de-a folosi cât mai eficient si mai variat cursurile de apã de suprafatã: asigurarea apei potabile si apei industriale pentru orasele Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Sighisoara, Medias, prevenirea inundatiilor si productie de energie electricã. 75% din apa lacului de acumulare este pãstratã ca rezervã pentru a se putea mentine debitul apei râului Târnava Mare în perioadele secetoase. Capacitatea lacului de acumulare este de aproximativ 50 milioane m3. Lacul are urmãtoarele dimensiuni: lungimea 2,6 km, lãtimea 400-800 metri. Ruinele cetãtii Zete se aflã pe dealul Desag, la 812 m altitudine. Pe vremuri de aici a fost supravegheat drumul care ducea la Gheorgheni numit si "Drumul Sãrii".

VLAHITA Orasul Vlahita este situat la cotele cele mai înalte dintre orasele harghitene, vatra localitatii fiind la 860 m fata de nivelul marii. Se afla la jumatatea drumului dintre Miercurea-Ciuc si Odorheiu Secuiesc, lânga DM 13A care traverseaza orasul. Orasul propriu-zis se afla la o distanta de 2 km spre sud de acest drum. Bazele de tratament Baile Vlahita situate la est de oras si statiunea Selters apartin acestui oras. Din anul 1968 se numara printre orasele judetului Harghita si dezvoltarea lui este strâns legata de siderurgie. Principala atractie a oraselului este atelierul de forjat vechi de 140 ani. Este singura uzina de fier din regiune ce functioneaza cu energia apelor. Este considerat ca monument industrial în registrele oficiale ale monumentelor. A fost construita între anii 1839-1860 în partea sudica a localitatii. Are o importanta deosebita în dezvoltarea industriei siderurgice. Combinatul



Metalurgic este mai veche decât cea de la Hunedoara. Poiana narciselor se afla la 1,5-2 km pe directia sud-vest de la oras, si se poate ajunge la poiana pe o poteca care duce prin "Pokolláz". Floarea de narcise acopera un teren de 300 ha si înfloreste în luna mai, are un miros puternic. Pe un metru patrat pot fi peste 180-200 fire de flori.

Harghita-Mãdãras - Vârful cel mai înalt de 1801 m si este muntele legendar al secuilor. Numele "Harghita" este de origine necunoscutã. Specialistii în lingvisticã nu au fost capabili sã dea o explicatie stiintificã privind originea sa, dar în datinile locale trãieste legenda, conform cãreia este numele unei fete a unei cãpetenii ai hunilor. Aici sunt pârtii de schii pentru amatorii sporturilor de iarnã.

BAILE HAGHITA : - Statiunea balneoclimaterica Harghita Bai se afla la o altitudine de 1350 m, într-un peisaj pitoresc. Cu doua mofete solfatariene si cu ape carbogazoase cu o compozitie chimica diferita, creeaza posibilitatea unor tratamente variate, în cura interna si externa. Se afla la 38 km de Odorheiu Secuiesc (Drumul national 13 A). Are izvoare minerale, aici puteti merge la drumetii montane, are paduri de stejari si de pini si nu în ultimul rând pârtii de schii!

8. ODORHEIU SECUIESC – vizitarea orasului – cetatea Budvar, Capela romanica, biserica catolica si franciscana, casa memoriala Tompa Laszlo, , baile Seiche, cu mormântul lui Orban Balazs, muzeul municipal, etc.





ODORHEIU SECUIESC: un oras pitoresc cu mãrturii istorice si culturale – este situat la poalele muntilor Harghita, între coline împãdurite, pe malul Târnavei Mare, la o altitudine de 447 m . Orasul are peste 650 ani si numãrã peste 40 000 locuitori. Este considerat centrul economic si cultural al depresiunii Odorhei. Este municipiu din 1968 si dupã Miercurea Ciuc, este al doilea oras ca mãrime, important centru zonal, legãturã între multe obiective din Harghita. Dezvoltarea istoricã si economico- politicã a localitãtii se leagã cu evenimentele petrecute în zona secuimii. Se remarcã prin monumentele sale arhitecurale specifice si prin bisericile inedite, atrãgând un numãr semnificativ de turisti, câstigând chiar si aprecierea cãlãtorilor în tranzit. Accesibilitate: Odorheiu Secuiesc se aflã la 52 km de Miercurea Ciuc, la 100 km de Târgu- Mures si la 200 km de la Clu-j Napoca. Cu mijloacele de transport rutier se ajunge în oras pe drumul national E13. De la Sighisoara (52 km) se ajunge si pe cale feratã. Se poate vizita muzeul local, ruinele cetãtii medievale "Szekely Tamadt", biserica si mãnãstirea franciscanã, clãdirea primãriei municipale, biserica reformatã, parohia si biserica catolicã, liceul catolic, colegiul calvinist, liceul de muzicã si arte plastice, casa de culturã etc.

BAILE SEICHE: este zona de agrement al municipiului Odorheiu-Secuiesc si este strâns legat de numele lui Orbán Balázs, cel care este înmormântat în acest loc. Apa mineralã carbogazoasã cu gust de petrol este bun pentru curã de bãut, apa termalã cu continut de sulf si mofeta se gãsesc în valea pitoreascã a pârâului Sos. Aici este organizat de mai mult de trei decenii Festivalul folcloric Szejke, unde este prezentatã traditia vie a folclorului autentic din tarã si peste hotare. Orbán Balázs (1829-1890) a fost "cel mai mare dintre secui", scriitor, istoric, etnograf, publicist, fotograf si personalitate publicã. Monumentul de pe mormântul lui a fost construit în anul 1969. Expozitia de porti populare s-a înfiintat pentru pãstrarea si expunerea artei populare ornamentale. în colaborare cu mai multe persoane, iubitori al artei populare si Muzeul Haáz Rezsö din Odorheiu Secuiesc, s-au construit 14 porti secuiesti. în apropierea mormântului, prima poartã, e fosta poartã a lui Orbán Balázs, care a fost adus la Bãile Seiche. Sub bolta portilor putem face a plimbare spre mormântul marelui secui.